Desi nu mi-a luat decat jumatate de sfert de milisecuda sa iau decizia asta, erau acolo niste motive foarte bine intemeiate. Cel mai recent dintre ele fiind ca, multumita unei amice mai vechi si mai tinere, mi-am adus aminte de vremurile in care telefonul era si nu era, in care ne bucuram sa deschidem impreuna plicul cu poze de la developat, in care nu era grav daca intrai in “filmul tau” … si de faptul ca, de fapt, am numerele de telefon si stiu datele de nastere ale tuturor oamenilor carora vreau sa le spun La multi ani!

Sa nu ma intelegeti gresit, sunt flatat (si e spus sincer) ca anul asta, am primit ceva ~7′j’de mesaje de la multi ani pe Facebook. Dar macar  jumate trebuiau sa vina mai “dirrect”. Vorba aia: I know half of you less than half than I should like and I know less than half of you half as well as you deserve. . Nu vreau sa fiu ipocrit, pentru ca nici eu nu am sunat cand a fost cazul. But I AM honestly and trully sorry I didn’t.

Un al doilea – foarte egoist si sincer – motiv e ca, atuci cand cineva va vrea sa stie dac-am murit sau nu … o sa stie cum sa dea de mine. Imi pare rau dar e totusi ceva de zis pentru o latura mai personala a digitalului astuia in care traim, care ne hraneste si pe care il “iubim” atat de mult.

Urmeaza (din nou) contul de messenger si cel de Twitter (eta: ~ 5 mins).

Anyway …: eu mi-s Catalin. Numarul meu de telefon este +40 731 023 731, adresa mea de mail este catalin.stan@me.com (desi s-ar putea sa dati si de catalin.stan@sideways.ro). Cand pun poze cu ce fac se intampla pe http://shadedpixels.tumblr.com sau aici (pe blog). Nu accept comentarii de la “usability experts” cum ca nu am pus link pe cuvantul magic “aici”.

Probabil ca, la un moment dat, cineva se va prinde ca nu mai sunt pe fb si va da un mail sau imi va scrie ceva sau macar va da un Google search. Pana atunci, va las cu un cantecel – de la una bucata prieten drag si a lui trupa, Stilborn! Thank you, my dear, dear firend! Enjoy!

Sunt luate cinci evenimente majore ale anului – Campionatul Mondial de Fotbal, Olimpiada din Canada, cutremurul din Haiti, pata de petrol din Golful Mexic si Norul de Cenusa Vulcanica – iar pentru fiecare dintre ele sunt prezentate, cronologic, tendintele de cautare pe diverse tari. Deasemenea mai sunt prezentate listele cu cele mai rapide ascensiuni si caderi, ca volume de cautari, pe mai multe domenii: global, entertainemnt, technology.

Foarte interesanta e, in schimb, animatia in care prezinta evolutia volumelor de cautare (imi vine sa casc doar gandind cuvintele astea … how boring can this get?). Am fost un pic uimit, initial, de faptul ca Romania nu aparea nicaieri in trendurile astea frumos animate. Sunt aproape sigur ca Google recunoaste oficial existenta Romaniei ca tara, precum si faptul ca aici este lume care foloseste internetul, in viata de zi cu zi, cautand lucruri, cu cuvintele lor; doar au lansat ieri Google Street View pentru Bucuresti si alte cateva orase mari din tara. Ce sa fie deci? Am facut un mic clip ca sa ilustrez conceptul. Voila! Va recomand sa il vedeti in HD si in full-screen.

Presupun – si s-ar putea sa gresesc, desi nu cred – ca suntem atat de preocupati de problemele globale ale omenirii incat pur si simplu volumele de cautare pentru evenimentele alea sunt atat de mici, de nici macar nu se inregistreaza pe grafic. Carcotasii, si cinicii, si fatalistii si cvazisociologii dintre dumneavoastra cu siguranta ma vor completa spunandu-mi ca da, pentru ca, pe piramida, noi suntem undeva jos de tot, iar omul de rand nu are el timp de de-astea, ca are alte griji. Poate asa e, dar asta nu inseamna ca ti-a hibernat curiozitatea, prietene. Darwin zice ca n-are cum, sau poate zice tocmai ca are cum. Amice, scoate capul din cutie c-o sa cada capacul peste tine!!! In nemuritoarele cuvinte ale unui mare clasic in viata: Wake the fuck up! Stiu ca fac frectie la picior de lemn asa ca nu va pierdeti timpul scriindu-mi asta in comentarii – desi le apreciez.

Nu stiu … voi gasiti vreo alta explicatie? Pareri, opinii, sugestii reclamatii?

Cel mai important eveniment al anului a avut loc săptămâna trecută şi nu a însemnat vreo declaraţie halucinantă a vreunui politician. Nu a fost vorba nici de Steaua lui Gigi Becali şi nici de frunza Elenei Udrea. Cel mai important eveniment este unul trist, la fel ca România zilelor noastre. Şi implică destinul unui om care a murit cu dreptatea în mână într-o ţară în care justiţia, la fel ca educaţia, sănătatea, sportul, armata sau administraţia fac parte dintr-un sistem putred de la rădăcină şi până în vârf.

Este vorba de destinul lui Marcel Ţundrea, un român simplu condamnat pe nedrept de justiţia română pentru o crimă pe care nu a comis-o. Au mai fost multe cazuri de acest fel, dar tenacitatea lui Marcel Ţundrea e unică. A executat 12 ani din sentinţa nedreaptă de 25 de ani, timp în care, în fiecare zi, şi-a susţinut nevinovăţia încercând să lupte cu sistemul prin toate metodele legale. A reuşit în sfârşit să scape din puşcărie şi a continuat bătălia cu statul român, pe care l-a acţionat în instanţă.

Trist. Cititi continuarea articolului aici.

Repet intrebarea: unde imi sunt masinile zburatoare?! Imi vreau masinile zburatoare! Imi aduceam aminte de Back to the Future intre un semafor, o tigara si un loganos pentru care semnalizatoarele si oglinzile laterale erau optionale si nu si le-a mai luat. Scena pe care o aveam in minte era cea de mai jos.

Chestia asta se intampla in 2035 (parca). 2015. Yeah right! Acum la modul cel mai sincer, voi vedeti asa ceva intamplandu-se in urmatorii 25 10 ani? Nu la noi, ca nu sunt absurd. In lume. Pentru omenire. Eu personal nu cred. Mai degraba ma duce gandul spre scenariul lui Gene Roddenberry din universul fictiv Star Trek in care, prin anul 2050 are loc cel de-al treilea razboi mondial, jde’mii de milioane de morti si tot ce urmeaza.

Da: cred ca mai degraba scenariul asta e mai plauzibil.

Cu toate acestea, am fost sambata in Parcul Carol la Arenele Romane si i-am vazut pe cei de la Alphaville, cantand live. Marturisesc ca am fost la concert din simplul motiv ca vroiam sa schimb putin atmosfera. Nici macar nu imi plac (si nu tin minte sa imi fi placut vreodata) piese precum Forever Young sau Big in Japan. Ca si urmare, am stat la primele 5 piese si am plecat. Mai jos e un clip pe care l-am facut in timpul concertului. FYI

A fost prima data cand am mers la Arenele Romane si prima data cand am intrat in Parcul Carol. Stiam unde este, am trecut de multe ori pe langa el, dar nu am intrat niciodata. Trebuie sa marturisesc ca am fost placut surprins. Sincer mi-a placut. Linistea, vremea superba de sambata seara … era exact ce trebuia.

Supriza cea mai mare insa a venit cand am ajuns la mausoleu. O constructie foarte interesanta. Revin aici cu parerile mele si cu vesnica mea intrebare si doleanta: “De ce nu e luminata constructia asta?” Ar trebuit sa ajung acolo si sa fiu nevoit sa imi pun ochelari de soare in miezul noptii. Serios. In ultima vreme tot mi-am pus intrebari de genul: “eu ce ii arat unui prieten care vine in vizita?” Mausoleul parea sa fie un candidat viabil, dar nu … Nici macar nu am putut sa fac o poza decenta noaptea pentru ca in fata lui se prezinta cateva mari reflectoare indreptate asupra promenadei, care imi stricau tot aranjamentul. Picture this: constructia e din marmura neagra. Cerul era de un albastru inchis, profund si linistitor de vara. No problem … zic eu: expunere mare si totul e ok. De unde. Becurile din fata au luat tot cadrul, si asta la o secunda jumatate de expunere. In fine – revin la vorba unui amic de-ai mei: o bidinea … luati fratilor o bidinea si dati pe cladirile astea (se referea la cele de pe Lascar Catargiu)

Imi vine in minte un alt lucru care m-a deranjat in seara aceea: incercarea si intentia noastra (ca popor) sa “stergem cu buretele” evenimentele din istoria noastra de care nu suntem foarte mandri. In general evit sa lansez judecati de valoare de genul asta sau sa imi exprim parerile legate de subiect, dar de data asta mi se pare prea flagrant. Eu inteleg si respect faptul ca perioada comunista a fost una de suferinta si durere pentru multi, multi oameni; cu toate acestea, si fara sa incerc sa minimizez miile de drame, perioada face parte din istoria noastra, iar influentele ei ne-au format cultura, gandirea, modul de a ne exprima si felul in care gandim. Face parte din mostenirea noastra. Nu cred ca ar trebui sa ne uitam cu dispret in urma, ci cu intelepciune si temperare, sa o vedem ca pe o lectie si sa nu incercam sa ii stergem urmele.

Categoria “Oceanografie”

imagini sirene adevarate, cum arata sirenele, imagini cu sirene, toate imaginile cu sirene, exista sirene?, exista sirene sub apa?

Oamenii astia sunt chiar interesati de fenomenele astea, pentru ca aceste search-uri s-au intamplat intre 26 decembrie si 6 ianuarie.

Categoria “Me be on my way to become geek”

cum intri in linux – “Digitize him, Solon!”cum functioneaza linux – in general foarte bine, dar calculatorul face exact ce-i spui.fedora 7 get to root -da si eu vreau sa ajungla radacina problemei.mouse no work in linux – mami, my mouse made big bubumplayer sta primul la mine – si la mine, frate, e primul de pe raftul din stanga

Categoria “Intreaba si ti se va raspunde”

Un prieten de-ai mei are o abordare mai aparte asupra cautarilor cu Google. El spune ca “trebuie sa intrebi internetul si el iti va spune”

cum sa scot un film de pe net – incearca sa vorbesti frumos cu el si daca nu vrea, cheama badyguarziide unde pot downloada alvin si veveritele – de pe netcum cumpar mac din state – A guy walks into an apple store … cash or credit?cum sunt bilete alitalia – maricine a mers cu cu alitalia – foarte multa lume

Categoria “The walk of life”

despre apocalipsa – e un moment foarte nasolun mod de viata sanatos si prosper – amice, nu cred ca ai nimerit unde trebuiecata glucoza sa mananc – destula

Categoria “True love”

youtube-ceva frumos pt o persoana deosebita – dejane pregatim pentru 14 februarie ?!un alt mod de a spune mi-e dor

si preferatul meu …

promotie extraordinara viagra 2008 – true love lasts a lifetime

In cele din urma, unul dintre clasicele ASE-ului

proiect baze de date access

Antena 3:
In trei zile Basescu nu va mai fi presedinte! Am invins.

OTV:
Senzational! Urmariti ultimele stiri despre Apocalipsa in direct la Dan Diaconescu! Vrajitoarea Lenuta va da sfaturi cum sa va purtati pe lumea cealalta.

Libertatea:
E ultima ta sansa sa fii fata de la pagina 5! Trimite o poza acum.

ProTV:
Un copil a ars de viu si n-a mai apucat sa vada apocalipsa!

CanCan:
Sursele noastre spun ca Nicoleta Luciu va petrece sfarsitul lumii departe de iubitul ei.

Cotidianul:
Mai ai timp sa citesti o carte din colectia Cotidianul!

B1tv:
Urmareste la Nasul dezvaluiri incendiare despre parlamentarii care profita de sfarsitul lumii!

Cosmopolitan:
10 sfaturi pentru o ultima partida de sex fantastica!

Sfaturi in bucatarie :
Pregateste-ti singur coliva!

Aventuri la pescuit:
Daca apare pestisorul auriu, trimite-l la noi.

Catavencu:
Apocalipsa noastra e mai inteligenta decat a lor.

Jurnalul National:
Pentru ca sunt cel mai bun si genial, EU voi salva lumea! (semnat: Victor Ciutacu)

Dar totusi, ce poate poseda pe un jurnalist sa creada ca e asa de “evident” ca e vorba de fotbal. Poate sunt eu exagerat …

Articolul complet aici. Cred ca o sa deschid si eu o firma de-asta de … publicitate.

Reciteam azi un post de-al lui Doru si mi-a venit in minte un exemplu de client service bun … zic eu. Saptamana trecuta am vrut sa inchiriez o masina (dintr-un motiv sau altul a ajuns sa coste la fel de mult ca trenul pana acasa). I-am contactat pe cei de la AMD Motors, pentru ca imi fusesera recomandati si am ajuns la un acord cu ei.

Cu doua zile inainte de preluarea masinii, primesc un mail cum ca masina a avut un accident, vor incerca sa imi gaseasca alta, dar nu promit nimic (fair enough). Ceea ce am apreciat este ca 1) mi-au spus din timp, 2) mi-au dat un numar de telefon al unei alte firme de la care sa pot inchiria si 3) mi-au dat o zi gratuita, daca am sa mai vreau sa inchiriez de la ei.

Desi firma de la care am inchiriat in final, mi-a oferit preturi mai bune (nu extraordinar de bune), sunt sigur ca am sa revin la baietii astia de la AMD. Am avut la un moment dat discutia asta cu Valentin si, imi amintesc cum imi spunea ca aici este unde castiga (in cazul meu, ma castiga) o firma.

Pe masura ce dimensiunea unei operatiuni creste, pe atat devine mai complicata si pe atat lasa mai mult loc unor scapari, de cele mai diverse feluri. Bineniteles, asta nu e nimic nou. Am intrat recent in contact cu aceste “scapari”, mult mai mult decat mi-as fi dorit. Sunt doua astfel de cazuri. (As dori, pe aceasta cale, sa anunt un happy ending pentru povestea cu Diverta Online)

Diverta Online

Ca sa rezum. Am vrut bilet la Rolling Stones. M-am dus pe site. Site-ul n-a vrut sa cumpar bilet. Site-ul s-a dat batut. Am cumparat bilet. Diverta a vrut sa imi dea biletul (prima data cand am fost amandoi de acord). Persoana “in charge” de treba asta, din partea Diverta Online, nu prea a fost de acord, sau a fost prea incompetenta pentru a putea duce pana la capat o operatiune ata de simpla ca asta. In consecinta, biletelor mele li s-a pierdut urma. Cu greu, si telefoane, si nervi, si alte telefoane,, am pus mana pe biletele in cauza, car, de fapt, nu cred ca au plecat vreodata de la “baza”. Caut calificative pentru parerea mea despre Diverta in acest moment, dar singurul care imi vine in minte este: dezgustator.

Diverta e un exemplu de client service prost, de un operator prost si, mai ales de ignorarea desavarsita a simplului fapt ca … eu sunt clientul.

Blue Air

Saptamana trecuta am incercat sa cumpar nioste bilete de avion de pe site-ul blue air. Aplicatia functioneaza ok, nici o problema desi e cam veche si arata chiar la fel pe toate browserele. Dar, in principiu, toti pasii sunt acolo. Mai putin formularul de cumparare (cel in care introducem datele de card). Pur si simplu nu era acolo. Problema e ca, formularul asta apare, abia dupa ce apesi “confirm booking”, moment in care biletul tau se “blocheaza” in sistem.

Anyway, ca sa scurtam povestea, nu se putea cumpara biletul online in ziua respectiva. Marele plus, vine de la call-center. Nota 12. Persoanele de acolo au fost foarte profi. Am cuparat biletul “over the phone” fara nici un fel de stre sau alte inconveniente.

Singurele concluzii pe care le pot trage sunt ca: nu am sa mai cumpar nimic de la diverta online (exceptand cazul; in care este singurul loca de pe planeta de unde se poate cumpara) si , despre blue-air …. mai vedem

Marturisesc ca, sunt un personaj foarte comod si nu sunt de principiul sa duc muntele la Mahomed. In termeni liberi, prefer sa mi se livreze cumparaturile acasa decat sa ma duc eu dupa ele. Ce sa-i faci, asta e, daca se poate sa faci cumparaturi online.

Deci da. Deci am achizionat biletele de pe dol.ro. Pasul urmator: livrarea. OK. Mail de la omuletul lor: trimitem biletele, va sunam cand le-am trimis curierului. Boooon.  Sunat: nema. Bilete: nema. Curier: nici atat.

Telefon inapoi la Diverta. Raspuns: s-au pierdut pe drum; va sun sa vedem cum facem.  (Vreau sange!)

Mare firma! Mare PR! Mare Client Service! Poate sunt putin mai naiv, dar mi se pare inadmisibil ca la o firma de dimensiunea RTC-ului si de “prestanta” dol.ro,  sa se intample asa ceva. Ce marketing!!! Se vorbeste de planuri: la scoala cu voi!! Ce e aia? Cum ii spune: client service?

Ha!

ILS Approach 1.0.1: ILS-ul contine 2 componente: Localizer, care arata pozitia orizontala a pistei si Glide Path, care precizeaza, asa cum ii spune si numele, panta pe care trebuie s-o urmeze avionul cand aterizeaza. Combinatia acestor doua elemente face ca approach-ul ILS sa fie un approach “de precizie”. Buuun!

Ce aud acum 5 minute la Otopeni?! In stilul caracteristic, ” Ne pare rau dar pentru runaway 26L numai localizer avem, ca glidepath iz not wărking”.

No comment