Gecko se apropie, in sfarsit, de WebKit!

Aseara am incercat, la recomandarea lui George, Firefox 4, beta n’spe si am avut sentimentul ca … nu sunt in Firefox: ca sunt  in Safari. Ca totul se misca bine, ca merge, ca … curge. Panta rei. (Google that, bitch!)

Experienta mea cu Firefox, in ultimii 6-7 ani, a fost una proasta; mai ales pe mac, unde – Doamne, iarta-ma – era ca nuca-n perete. Nici repede nu mergea, nici frumos nu desena: saracul.

L-am lasat sa-si arate muschii pe site-ul meu preferat, one of my pride and joys – homebase-ul  bunului meu prieten Marius – un fotograf, designer, project manager si client service desavarsit, de la care am invatat multe. La momentul in care am dezvolatat site-ul respectiv, a trebuit sa “reduc” din experienta, sa scad din calitate – adica sa intru cu bocancii in sufletu’ feeling-ului – pentru ca bietul Fiefox nu putea sa deseneze destul de repede pe cat se cerea. *(si asta pe pc … for all you haters outthere).

In seara asta insa, experienta a fost alta! Nu o pot descrie in cuvinte, nu stiu destul a scrie incat sa fiu sigur ca o veti simti la fel – dar merita sa incercati.

Nu pot sa nu mentionez, mai ales pentru sceptici, ca, prima data cand am auzit de Firefox, anul era 2002, era iarna, stateam in Moxa – cimitir al tineretii mele – versiunea era “zero si ceva”, iar Mozilla inca mai era un browser si nu se ajunsese inca la confuzia xerox-copiator in ceea ce-l privea.

So … enjoy: http://www.mozilla.com/en-GB/firefox/beta/

PS: de la urmatorul articol scriem cu diacritice …

Screen shot 2010-06-29 at 2.39.53 AM

PS: Nu stiam daca sa includ post-ul la categoria SF sau la Planes & Aviation

Da: nu prea imi place tonul celor de la tech-support, si da – de fiecare data cand pica net-ul e vineri seara si numeni din echipele tehnice nu lucreaza in week-end, si da – in ultimele sase luni am avut mai multe sesizari decat in celelalte trei’sase de dinainte … da’ nu conteaza; pentru ca, luna asta, nu a trebuit sa mai ies din casa, pe frig si pe ninsoare (i.e. sa stau sa dezapezesc masina sau sa o iau pe jos) ca sa platesc factura.

Am citit mai cu atentie textul de pe pagina de “deconectat pentru neplata” si mi-au cazut ochii pe sintagma “plata online” … Excuse me?! Click … si ajung la o pagina foarte simpla si la obiect, de “plata abonament internet“. Click, click, credid card number, va multumim si, in 2 minute eram deja reconectat. I just love this! Asa ar trebui sa fie! Era ultima factura pe care o plateam “fizic”: nici macar factura de la electicitate nu o mai plateam la ghiseu. Fantastic!

Si, cireasa de pe tort, au introdus si un abonament cu 100Mbps banda externa. Nu sunt eu foarte sigur de schema asta, mai ales de faza cu “update de windows”?! wtf?! How glib is that? For those of you watching at home, e ca si cum limita de viteza de pe drumuri s-ar mari brusc la 350 de km/h si s-ar da cate un M3 CSL pentru fiecare, imediat dupa luarea permisului de conducere. Poate e putin cam plastic … hmm.

Abia acuma  cand ma mut …

Nu sunt exact ceea ce s-ar putea numi “environmentally aware”, iar “reducrerea amprentei mele de carbon” se afla undeva foarte, foarte jos pe lista mea de prioritati. Bineinteles, s-a aprins un beculet in momentul in care am vazut “An Inconvenient Truth”, dar s-a stins foarte repede.

In ultima perioada (un an si ceva) vad tot mai multa lume interesata de Toyota Prius si chiar am vazut cateva pe la noi pe strazi. Sunt absolut socat cum toata lumea priveste masina asta ca pe un soi de Messia al industriei automobilistice. NU E! E doar o declaratie politica. Tot meritul pentru Toyota care au vazut o oportunitate si au stiut sa profite de ea (la fel ca si cu Lexus-urile).

Oare nu ar fi mai inteligent, atunci cand decizi sa cumperi o masina, sa nu te orientezi asupra uneia al carei proces de fabricatie costa mai mult decat al unui Jumbo Jet si care produce mai multa poluare decat la Copsa Mica? Priviti clip-ul de mai jos!

This week we’ll explore a number of distributions, talk about installing Linux for fun and profit, and discuss some of the fastest ways to start working with the OS without buying a manual. Stay tuned

http://www.crunchgear.com/

Pana acum au fost doar speculatii, vorbe, zvonuri, proiecte, teste, dar nimic concret. De la Evenimentul Zilei, aflu ca Emirates a instalat, testat si pus in functiune infrastructura care permite efectuarea apelurilor mobile in avion.

Bineinteles, deocamdata e vorba de avioane mari (Airbus A340, Boeing 777) dar sunt sigur ca, in curand, vom avea aceste facilitati si pe intra-europenele noastre (Boeing 737, Airbus A320, Airbus A310, MD-80 s.a.m.d.).

Phishing-ul este definit o incercre de a prelua fraudulent date “sensibile” de la utilizatori, cum ar fi numere de carti de credit, conturi bancare etc. Practic, utilizatorul primeste un email cu titlu si aspect oficial, unde i se cere sa isi reconfirme datele.

Pentru utilizatorul de rand aceste mesaje sunt foarte convingatoare, dar e foarte simplu, chiar si pentru utilizatorul de rand, sa se protejeze de asemenea “atacuri”.

Spre exemplu, mai jos este un print-screen dupa un mail pe care l-am primit azi de la Western Union, cerandu-mi-se sa revalidez datele de pe contul meu (eu NU am cont la Western Union pe site, dar trecem peste asta).

In partea de sus, am incercuit link-ul unde ar trebui sa imi reintroduc datele. Cu toate acestea, in momentul in care ne oprim cu mouse-ul peste acest link vedem clar ca, de fapt, suntem redirectati in cu totul alta parte. Acesta este un simplu pas prin care oricine isi poate da seama de validitatea unor asemenea mesaje.

Un al doilea element pe care il putem objserva cu usurinta este ca destinatarul acestui email nu este specificat (undisclosed recipient). Mai sunt si alte mici detalii care se pot observa la astfel de mesaje. Care a fost cel mai interesant/flagrant email de phishing pe care l-ati primit?

Clipul de mai jos prezinta unul dintre primele calculatoare comerciale facute de mana omului si a fost realizat intre 1950 si 1952.

[kml_flashembed movie="http://www.youtube.com/v/j2fURxbdIZs" width="425" height="350" wmode="transparent" /] 

Va invit sa vizitati si canalul Computer History Museum de pe YouTube, cu alte clip-uri de acest gen.

But after this experiment is done, could we go to Mars already, or get cracking on that moon base we’ve been hearing about for the past four decades?dvice.com -  Space station may launch 5300mph paper airplane

Este vorba despre Minority Report. Filmul. Nu nu e vorba despre perceptia extrasensoriala a viitorului ci doar de controlarea aplicatiilor fara nici un controller su contact direct cu computer-ul.

Chiar sunt lasat fara cuvinte. Via PCNews, ZCam produsa de 3DV Systems.

• Layout-uri cross-browser. Sau respectul fata de vizitatori

Subscriu suta la suta. Deasemenea, foarte fain textul.

Imediat dupa ce am vazut Razboiul Stelelor sau Captain Power am vrut un pistol cu laser. Cand a aparut Star Trek in viata mea, deja evoluasem la un cu totul si cu totul alt nivel. Vroiam un phaser numai al meu, dar crescusem destul incat sa imi dau seama ca nu voi avea niciodata asa ceva.

Bineinteles, am crescut si am inceput sa invat despre ele si am aflat cum laserul nu este lumina vizibila si, chiar daca as avea, intr-o zi unul, nu o sa ma ajute cu nimic daca nu e ceata sau fum afara astfel incat lumina sa aiba ceva “particule” de care sa se reflecte.

Cu toate astea, ziua a venit. Via Planenews Aviation News Portal, aflam ca proiectul ABL (Airborne Laser) este gata de instalare. Scopul lui este de a distruge rachete balistice in zbor, facand astfel parte dintr-un defensive grid absolut paranoic al americanilor.

• http://www.defencetalk.com
• http://www.globalsecurity.org

Distributii

Ceea ce spun in continuare s-ar putea sa vina ca un soc pentru multi dintre voi, dar sistemul de operare in sine este compus dintr-o mana de programe, cateva drivere (ma rog, mai multe drivere) pentru diverse componente si NU ARE interfata grafica. Da stiu ca la  inceputul articoloului este o poza cu o interfata grafica. Ceea ce vreau sa spun este ca interfata grafica pe care o avem si modul cum arata ea (sunt 2 lucruri distincte), reprezinta de fapt ceva adaugat “peste” sistemul de operare. In multe sensuri, interfata grafica nu se deosebeste prea mult de oricare alt program pe care l-am putea folosi, instala si dezinstala. Ceea ce vreau sa subliniez este ca, in Linux (si majoritatea sistemelor care se termina cu X) interfata grafica nu este legata “organic” de sistemul de operare (ca in Windows).O distributie de Linux este un mod de a configura sistemului de operare, de a-i adauga programe utile si de a-l face sa arate, indeajuns de bine inchegat, incat sa poata fi dat spre folosire publicului larg. Este strict la latitudinea producatorului cum va arata, ce programe va include, in ce fel se va configura etc.Cele mai populare distributii gratuite (da, nu toate distributiile de Linux sunt gratuite)  sunt Fedora si Debian (cu al sau copil nefericit Ubuntu) . Eu personal folosesc Slackware acasa si Fedora/Red Hat Enterprise pentru toate serverele de “productie” pe care le configurez.

Interfete grafice

Afisarea grafica in Linux se face prin intermediul unui sistem client-server in toata puterea cuvantului. Astfel, serverul grafic (X Server, redenumit mai nou xorg) pune la dispozitie programelor – care vor sa afiseze ce au ele de afisat in ferestre frumoase cu continut viu colorat si sa-i ofere utilizatorului posibilitatea de a interactiona cu ele folosind mouse-ul si tastatura – un mediu grafic, la o rezolutie prestabilita, cu drivere video pre-incarcate si cu acces la tastatura, mouse si monitor/monitoare. Programele, cum ar fi spre exemplu Firefox, sunt clientii acestui server. Ele se conecteaza la serverul grafic, in acelasi mod in care un browser web se conecteaza la server-ul de web. Unul din atuurile unui asemenea sistem este ca nu este necesar ca serverul si clientul sa fie pe aceeasi masina. Acesta este doar un caz particular. Dar despre asta voi scrie alta data.Ceea ce numim in mod curent interfata  grafica, reprezinta un set de programe care au scopul sa gestioneze desktop-ul, programele instalate si sa ne dea acces la resursele masinii. Din acest motiv ele se numesc, de fapt Desktop Manager-e sau Descktop Environment-uri. Exista foarte multe desktop manager-e, dar trei dintre ele sunt foarte populare: KDE, Gnome si Xfce. Dupa cum spuneam mai sus, este la latitudinea producatorului unei distributii ce Desktop Manager(e) va include cu ditributia sa si care va fi cel implicit, daca va vrea sa creeze o tema vizuala pentru el – care sa reflecte identitatea brand-ului – sau nu.Imi pare bine ca am spus aici lucrurile acestea despre interfete deoarece tot ce va fi cuprins in aceasta serie, se va referi strict la linia de comanda. Nu voi scrie despre cum se fac diverse lucruri din interfata grafica, dintr-un motiv foarte simplu: interfetele grafice difera de la distributie la distributie si anumite programe pot fi sa nu instalate.Legaturi utile:

• The Fedora Project
• KDE – Wikipedia
• Gnome – Wikipedia

• FAA: Boeing’s New 787 May Be Vulnerable to Hacker Attack
• Hacking the Friendly Skies

Prea multa munca dauneaza sanatatii
– tot de la Catalin

Svetlana Kapanina – cea mai tare femeie pilot din toate timpurile
Imi pare rau ca se comenteaza si se scrie in ruseste, insa imaginile vorbesc de la sine.
– de la Mihai

Si, in final, acest clip minunat, tot via Mihai

http://www.youtube.com/watch?v=juOQhTuzDQ0